BăGIÁOăDCăVÀăÀOăTO
TRNGăIăHCăTHNGăLONG
KHOAăKHOAăHCăSCăKHE
BăMỌNăIUăDNG
******** Tênăsinhăviên:ăÀOăQUNHăHNG
Mã sinh viên : B 00231 SăTHAYăIăNNGăăIODăNIUăSAUăTHCăHINă
CHăăNăKIểNGăIODăăBNHăNHỂNăUNGăTHă
TUYNăGIÁPăTHăBITăHịAăẩăPHUăTHUTă
TRCăIUăTRăBNGăI
131

ăTÀIăTTăNGHIPăCăNHỂNăHăVLVH

NgiăHDKH:ăPGS.TS.ăLểăNGCăHÀ
HàăNiă- Thángă11ănmă2013
ATG
: Anti-thyroglobulină(Khángăthăkhángăthyroglobulin)
FT
4
: Free thyroxine (Thyroxin tădo)ă
131
I
:ăIodăphóngăxă131
TNM
:ăTumor,ăNode,ăMetastasisă(Khiău,ăhch,ădiăcn)
TG
: Thyroglobulin
TSH
:ăThyroidăstimulatingăhormoneă(Hormonăkíchăthíchătuynăgiáp)
T
4
: Tetraiodo thyronin (T
4
)
T
3
: Triiodo thyronin (T
3
)
TQ
:ăTrungăngăQuân đi
UTTG
:ăUngăthătuynăgiáp
YHHN
:ăYăhcăhtănhână

131
Iătrênăbnhănhânăungăthătuynăgiápăthăbităhóaăsauăphuăthut:11
1.5.ăVaiătròăcaăvicănăkiêngăiodătrcăđiuătrăbng
131
I. 12
1.6.1ăNhngănghiênăcuăvăiodăniuăătrongănc 13
1.6.2.ăNhng nghiênăcuăvăiodăniuăăncăngoài 13
CHNGă2 14
IăTNGăVÀăPHNGăPHÁPăNGHIểNăCU 14
2.1.ăiătngănghiênăcu 14
2.1.1.ăNhómănghiênăcu 14
2.1.2.ăTiêuăchunălaăchn 14
2.1.3.ăTiêuăchunăloiătr 14
2.2.ăPhngăphápănghiênăcu 14
Thang Long University Library2.2.1.ăThităkănghiênăcu 14
2.2.2.ăNhómănghiênăcu 14
2.2.3.ăCácăchăsănghiênăcu 15
2.2.4.ăPhngătinăphcăvănghiênăcu 15
2.2.5.ăThuăthpăsăliu 15
2.3.ăXălýăsăliu 15
2.4.ăoăđcănghiênăcu: 16
CHNGă3 17
KTăQUăNGHIểNăCU 17
3.1.ăMtăsăđcăđimăcaăđiătngănghiênăcu 17
3.1.1.ăcăđimăvătuiăvàăgii 17
3.1.2.ăcăđim văvùngămin 18
3.2.ăNngăđăiodăniuăcaăbnhănhơnătrcăvƠăsauăthcăhinăchăđănăkiêngă

Bngă3.6:ăNngăđăiodăniuăcaăbnhănhânătrcăvàăsauăkhiănăkiêngătheoăgii : 21
Bngă3.7:ăNngă đă iodă niuă caăbnhă nhână trcă vàă sauăkhiă nă kiêngătheoă vùngă
min:ă………………………………………………………………………………ă22
Bngă3.8:ăNngăđăiodăniuăcaăbnhănhânănhómă1ăvàănhómă2ătrcănăkiêng:….ă23
Bngă3.9:ăNngăđăiodăniuăcaăbnhănhânănhómă1ăvàănhómă2ăsauănăkiêng:……ă24
Bngă 3.10:ă Nngă đăiodă niuănhómă 1ă vàă nhómă 2ă ăthiă đimtrcăvàă sauănă
kiêng:.…………………………………………………………………… ……….25 Thang Long University Library

DANHăMCăCÁCăBIUă

Biuăđă3.1:ăPhânăbăđiătngănghiênăcuăătheoănhómătui:ă…………………….17
Biuăđă3.2:ăPhânăbăbnhănhânătheoăgii:ă……………………………………… 18


Hìnhă1.1:Mchămáuătuynăgiáp:……………………………………………5
Hìnhă1.2:ăSăđăđiuăhòaăbàiătităhormonătuynăgiáp:ă…………………… 7 Thang Long University Library1

TăVNă

Ungăthătuynăgiápălà loiăungăthăhimăgp.ăăM,ătnăxutăphátăhin ung
thătuynăgiápădiă1%.ăTrongănmă2013,ăUTTGăđngăhàngăthă5ăănăgiiăviă
khongă60.220ăcaămiămcăvàăkhongă1850ăcaătăvongă[22, 25].ăăVităNam,ăriêngă
tiăHàăNiătănmă2001ăđnănmă2004,ăUTTGăănăđngăhàngăthă6ăviătălălàă
5,6/100.000ădân/nmă[1, 2].ăTiăthànhăphăHăChíăMinhănmă2003,ăănăUTTGă
đngăhàngăthă8ăviătălălàă3,8/100.000ădân/nmă[4, 6].ăMôăbnhăhcăcaăUTTGă
baoăgm:ăthăbităhóaă(thănhú,ăthănangăvàăthăHurthle),ăthătyăvàăthăkhôngăbită
hóa,ătrongăđóăthăbităhóaăchimă94%.ăTălăsngăsótă10ănmăcaăbnhănhânăthă
nhú,ăthănangăvàăthătăbàoăHurthleătngăngălàă93%,ă85%ăvàă76%ă[22, 26].
Phăthucă vàoă giaiă đonă cngănhă đcă đimă sinhă hcăcaă bnh,ă ă phngă
phápăđiuătrăUTTGăthăbităhóaălàăphuăthutătheoăsauălàăđiuătră
131
I,ăcăchăTSHă
ăhuăhtăbnhănhână[13, 14, 18, 22].ăiuătră
131
Iăbătrăsauăphuăthutănhmămcă
đíchăxóaămôăgiápăsótătoăđiuăkinăchoătheoădõiăbnhăvàăloiăbăcácătnăthngăviă
diă cn.ă ă tngă tiă đaă vică btă giă iodă phóngă xă


YHHNăMă[15]. Vìăbnhănhânăthcăhinăchăđănăkiêngăngoiătrúănênăvicăhngă
dnăcaă bácă s vàă điuădngă viên vă chă đănă kiêngă cngă nhă vică tuână thă
nghiêmăngtăchăđănăkiêngăđóătrongă02ătunălàăhtăscăquanătrng.ă
ăgópăphnănângăcaoăchtălngăđiuătră
131
I nói chung và đánhăgiá hiuă
quăhngădnăchăđănăkiêngăiodăthôngăquahngădnăvàăkimătraăvicătuânăthă
chăđănăkiêngăiodănhăhngăđnănngăđăiodăniuăăbnhănhânăungăthătuynă
giápăthăbităhóaăđưăphuăthutătrcăđiuătrăă
131
I,ăchúngătôiătinăhànhănghiênăcuă
đătàiăviă2ămcătiêu:

1. Xác đnh nng iod niu ca bnh nhân UTTẢ th bit hóa đã phu thut
trc và sau thc hin ch đ n kiêng iod trong quá trình chun b điu tr
131
I.
2. So sánh nng đ iod niu gia nhóm bnh nhân n kiêng iod tuyt đi và
nhóm bnh nhân n kiêng tng đi.


trinăcăth,ănóăkíchăthíchătngăquáătrìnhăchuynăhóaă30%,ănhătngăsădngăoxyăvàă
làmătngănhpătim.ăHotăđngăcaăhormonătuynăgiápălàărtăcnăthităchoăsăphát
trinăbìnhăthngăcaănưo.ăNghiênăcuăvăgiiăphuăchoăthyăhormonănàyălàmătngă
quáătrìnhăbităhóaăcaătăbàoănưoăvàăthamăgiaăvàoăchcănngăcaănưoăb.ăTrongă
bnhăsuyăgiáp,ădoăkhôngăcóăđăhormonătuynăgiápăthngăgâyănênănhngăkhuytă
ttăcaănưoăcngănhăriălonăchcănngănưoănhăsuyăgimătríătu,ăđnăđnăvătinhă
thnă[8].
1.1.4. ảp thu và chuyn hóa iod trong c th
Hpăthuăvàăchuynăhóaăiodălàămtăvíădărtărõăcaăcăthătrongăvicăđiuăhòaă
kimăsoátăsădngădinhădng.ăIodăcóătrongăthcăphmădiădngăionă(I
-
), iod vô
cătădoăhocădngănguyênătăđngăhóaătrătrongăcácăthànhăphnăhuăcăđuăđcă
phiătădoătrcăkhiăhpăthu.ăIonăiodăđcăhpăthuănhanhăărutănon,ăsauăđóăiodătă
doăđcăchuynăđnăkhuăvcăgianăbào.ăIodătădoăđcăkhăthànhionăiodăvàăđcă
hpăthu.ăMtăsăiodăcóămtătrongăkhôngăkhíăcóăthăđcăhpăthuăquaădaăvàăphi.ă 4

Iodăđcăhpăthuăsănhanhăchóngăđiăvàoăhătunăhoàn,ămtăphnăbaălngă
nàyăđcătuynăgiápăthuănhn.ăPhnăcònăliăđcăquaăthn vàălcăraăncătiu.ăMtă
phnănhă mtăquaă hiă thă vàă quaă phân.ăBàiă tităiodă cóă tácă dngă chngă liă hină
tngătíchălyăiodăvàăgâyăđc
Iodăsauăkhiăvàoătuynăgiápăsăđcăoxyăhóaăvàătrăliăiod,ăchúngăgnăviă
acidăaminătyrosinăvàăđcăvnăchuynăbiămtăproteinăcóătênălàăthyroglobulin.ăNuă
nưoăphátăhinănngăđăiodăthpătrongămáu,ăsălpătcăgiiăphóngăyuătăkíchăbàiătită
thyroxinăvàoămáu.ăThyroxinătiătuynăyên,ăkíchăthíchătuynănàyăbàiătităTSH.ăTSHă
đcăđaătiătuynăgiáp,ăkíchăthíchăquáătrìnhăsnăxutăthyroglobulinăđăgiiăphóngă
gcătyrosinătăprotein.ăGcănàyăsauăđóăđcăchuynăthànhă2ădngăhormonălàăT3ăvàă

Cóă3ătnh mchăgiáp:ătnhămchăgiápătrên,ătnhămchăgiápăgiaăvàătnhămchă
giápădiăcùngăđăvàoătnhămchăcnhătrong.
Tuynăgiápănhnăcácănhómăthnăkinhătăhchăgiaoăcmăcătrênăvàăthnăkinhă
X(phóăgiaoăcm)ăquaăthnăkinhăgiaoăcmătrênă[4, 7, 19].
- ảch bch huyt vùng c
Gmă4ăchuiăhch:ăhchăcnh,ăhchăcăngang,ăhchănhómăgaiăvàăhchătrungă
thtătrên.Cácăhchăbchăhuytăhiătătrcăvàăsauăthanhăqunăvàăthànhăkhíăqună[7].
1.2.2. S lc sinh tng hp hormon tuyn giáp T
3
, T
4
- Quá trình tng hp hormon tuyn giáp T
3
, T
4

Tuynăgiápăbàiătită2ăhormonăquanătrngălàătetraiodoăthyronină(thyroxin)ăvàă
triiodoăthyronin,ăgiăttălàăT
4
và T
3
.ănăvăcuătoăcaătuynăgiápălàănangăgiáp,ăcóă
đngăkínhăkhongă100ă– 300ămicromet.ăTrongălòngănhngănangănày chaăđyăcácă
chtă keoă (colloid).ă Chtă keoă đcă cuă toă chă yuă làă glucoprotein,ă trongă đóă
thyroglobulinălàăchtămangăcácăhormonăgiápătrongăphânăt.ăCácăhormonătuynăgiápă
đcătngăhpătiătăbàoăcaănangăgiáp.ăQuáătrìnhătngăhpăhormonătriăquaă4ăgiaiă
đon[3]:
 Giaiăđonăthuănhnăiodătiătuyn:ăiodăcaăthcănăđcăhpăthuăvàoămáuă
vàăđcăđaăđnătăbàoătuynăgiápăbngăcăchăvnăchuynătíchăccă(căchăbmă
iod).

3
và T
4
trong máu: T
3
và T
4
đcătngăhpăxongăriăraă
máuăvàămtăphnăđcăktăhpăviăproteinăhuytăthanh, săcònăliăădngătădoăvàă
cóă tácă dngă sinhă hc.ă Tă lă giaă 2ă dngă tă doă vă àă ktă hpă tùyă theoă tngă loiă
hormon.ăVíădăviăT
4
thìătălăădngătădoălàă1%,ăcònădngăktăhpăviăproteină
chimă90%ăgiaă2ădngăliăcóăsăchuynăbinăquaăliăcóăsăchuynăbinăquaăliălnă
nhauăđăluônăgnătălătădo/ktăhpălàă1/99.
- iu hòa bài tit hormon tuyn giáp
Hormonătuynăgiápăđcăđiuăhòaăbiănhngăcăchăsau:
+ăNngăđăTSHăcaătuynăyên:ăTSHăkíchăthíchătuynăgiápăbàiătităT
3
và T
4
,
còn TRH (Thyrotropin releasing hormone) vùngădiăđiăliăđiuăhòaăbàiătităTSH.ă
DoăvyănuăTRHătngăthìăTSHătng,ăT
3
và T
4
đcăbàiătitănhiu,ăngcăliănuă
TRHăgim,ădnăđnăTSHăgim,ăT
3

- Bnhănhânăcóăxătrăvùngăđu,ăcălúcăcònănhăthìăsăcóănguyăcăphátătrină
nhânăgiápă(khongă25%ăcácătrngăhp)ăvàă25%ătrong sănàyălàăUTTG.
- Yuătădiătruyn:ăkhongă20%ăUTTGăthătuădoăhuăquănhngăgenăbtă
thng.
- CácăyuătăkhácănhăkíchăthíchăTSHăkéoădài,ătinăsăbnhăBasedow.
- Vaiătròăcaăgenăgâyăungăth. 8

1.3.2. Lâm sàng
- Triuăchngăcănng:
+ Trongăgiaiăđonăđu,ătriuăchngăcănngăthngănghèoănàn.ăaăsăbnhă
nhânăđnăkhámăvìăxutăhinăkhiăuăgiáp,ăcóăthăđau,ăst.ăiuăcnăghiănhnălàăhoànă
cnh,ăthiăgianăphátăhin,ăsăthayăđiămtăđăvàăthătíchăkhiău.
+ Giaiăđonămunăhocăkhiăuălnăxâmălnăthngăcóăbiuăhinănutăvng,ă
khóăth,ăkhànăting.ăLoiăUTTGăkhôngăbităhoáăphátătrinănhanh,ăuătoădínhăviătă
chcăxungăquanh,ăxâmălnăkhíăqunăvàăthngăgâyănghtăthă[1, 2, 6].
-Triuăchngăthcăth:
+ Uăcóăthăbiuăhinămtăhayănhiuănhânăviăđcăđimăuăcng,ăbărõ,ăbă
mtănhnăhayăgăgh,ădiăđngătheoănhpănut.
+ Hchăc:ăđaăsă hchăcùngăbênă(cóă thă gpăhchăcăđiădinăviăbênăcóă
khiăuăhocăcăhaiăbên).ăVătríăhchăhayăgpăădcămángăcnh,ăthngăđòn,ădiă
hàm,ădiăcm,ăhchăgai.ăHchăcóăđcăđim:ărn,ădiăđngăvàăkhôngăđau.ăMtăsă
trngăhpăphátăhinăraăhchătrcăkhiătìmăthyăuănguyênăphát.ăHchăcăxutăhină
ăbnhănhânătrăgiăýăUTTG,ăngayăcăkhiăkhôngăsăthyăuătuynăgiápănhngăthcă
ra ung thăcóăthăđưăcóătănhiuănm.
+ Mtăsăbnhănhânăđnăkhámăvìămtădiăcnăxa,ăquaăkimătraămiăphátăhină
đcăUTTG.ăă
1.3.3. Cn lâm sàng

131
I,
132
Iă hocă Tc99mă
petechnetateă(c99mO4).ăXăhìnhălàăxétănghimăbăsungăchoăsiêuăâm,ăchoăthyăhìnhă
nhăchcănngăcaătuynăgiápăvàănhânăgiáp.ăPhnălnăUTTGăkhôngăbtăxăvàăbiuă
hinăbngăhìnhănhănhânălnh.
+ăXăhìnhătoànăthân:ăchpăxăhìnhătoànăthânăsădngă
131
Iărtăcóăíchătrongă
vicăphátăhinădiăcnăxaănhngăvicănàyăchăcóăgiáătrăkhiăđưăctătuynăgiápătoànă
phnă[18, 20, 22].
- Cácăxétănghimăhóaăsinh:
+ănhălngăTG,ăATGătrongămáuăbnhănhânăUTTGăkhôngăphiătiêu chună
chnăđoán,ănhngăđcăbităcóăgiáătrătrongătheoădõiăsauăphuăthutăctătuynăgiápă
toànăb,ăđiuătră
131
Iăđăphátăhinătáiăphátăvàădiăcnă[4, 6, 13, 14, 17, 18, 22].
+ă ă đánhă giáă chcă nngă tuynă giáp,ă thôngă thngă cnă làmă mtă să xétă
nghimăsau:ăT
4
toànăphn,ăFT
4
, T
3
vàăTSH.ăNgoàiăraăcácăxétănghimănàyăcònăcóăýă
nghaătheoădõiăvàăthitălpăphngăphápăđiuătrăbngăhormonă[18, 22].
1.3.4. Chn đoán xác đnh
ChnăđoánăUTTGăcnădaăvàoătriuăchngălâmăsàngăvàăcnălâmăsàng,ătrongă
đóăxétănghimătăbàoăhcăvàăsinhăthităđóngăvaiătròăquytăđnh.ăChnăđoánăxácăđnhă

chăđnhăkhiăkhiăuănhăhnă1ăcm,ăbnhănhânăthucănhómănguyăcăthp,ăkhiăuă
khôngăvtăquáăvătuynăgiáp,ăkhôngăthâmănhimămchămáuăvàădiăcn.
+ăCtătuynăgiápătoànăbăhocăgnăhoànătoàn:ăphngăphápăphuăthutănàyă
toăđiuăkinăthunăliăchoăvicăđiuătrăbătrăbngă
131
I,ătheoădõiăsauăđiuătrăbngă
đnhălngăthyroglobulin.
- Ungăthăthănang:ănhiuăphuăthutăviênăkhuynăcáoănênătinăhànhăctătoànă
bămtăthùyăgiápăvàăeoătuyn.ăNuătn thngăđcăxácăđnhăsauămălàăácătính,ăcóă
thâmănhim,ădiăcnăhch ăbnhănhânăđcăchăđnhăctătuynăgiápătoànăbăvàăđiuă
tră
131
Iăsauăphuăthut.
- Ungăthăthăty:ăphngăphápăđiuătrălàăctătuynăgiápătoànăb.
Thang Long University Library11

- UngăthătăbàoăHurthle:ăctătoànăb tuynăgiáp
- Ungăthăthăkhôngăbităhóa:ăphuăthutăchăđnhăchoănhngăuănh,ăcònăkhă
nngăphuăthut.ăTuyănhiên,ăhuăhtăbnhănhânăungăthăthănàyăđuăkhôngăcònăkhă
nngăphuăthutăăthiăđimăchnăđoán.
1.4.2. S dng
131
I trên bnh nhân ung th tuyn giáp th bit hóa sau phu
thut:
131
I chăcóătácădngăviănhngătrngăhpăUTTGăthăbităhóa,ălàăloiămàăcácă
tăbàoăungăthăcóăkhănngăhpăthuăit.ă

(quantitative tumor
131
Iădosimetry)ăvàăphngăphápătínhăliuătheoăphânăbătrongă
máu và toàn thân (blood and whole - body
131
Iădosimetry).ăTheoăhiăyăhcăhtănhână
Hoa Kă[13, 22],ăphngăphápătínhăliuăcăđnhăđnăginănhtăvàăthngăđcăsă
dngănhăsau:
+ Tnăthngădiăcnăhchăc:ăliuălngă100ă- 175 mCi 12

+ Tnăthngădiăcnăxa:ăthngăsădngăliuă200ămCi,ădiăcnăphiălanătaă
tpătrungăhnă50%ăliuăchnăđoánănênădùngăliuă100ă- 200ămCiăđătránhăviêmăphiă
doă chiuă xă vàă xă hóaă phi.ă Diă cnă xngă thngă dùngă liuă caoă hnă (200ă -
250mCi)ăvàăcóăthălpăliănhiuăln.ă
1.5.ăVaiătròăcaăvicănăkiêngăiodătrcăđiuătrăbng
131
I.
TrongăquáătrìnhăđiuătrăUTTGăthăbităhóaăsauăkhiăbnhă nhânăđcăphuă
thutăctătoànăbătuynăgiápăvàăsauăđóăđcăđiuătrăbng
131
Iăđăxóaăbănhngămôă
giápăcònăsótăliăvàănhngătnăthngădiăcn.ă
131
Iăsăđcăbtăgiăvàoătrongăcácătă
bàoăcònăsótăliăvàăpháăhyăcácătăbàoăđó.ăătngătiăđaăvicăbtăgiăiodăphóngăxă
(
131
13

1.6.ăCácănghiênăcuăvăiodăniuătrongăncăvƠăngoƠiănc
1.6.1 Nhng nghiên cu v iod niu  trong nc
ăVitănamăcácănghiênăcuăvăiodăniuăđưăđcătinăhànhătănhiuănmăvă
trc.ăNhngănghiênăcuănàyăchăyuăđánhăgiáătìnhătrngăthiuăiodăvàăliênăquană
đnăbnhăbuăc.ăTuyănhiên,ăvicănghiênăcuăiodăniuătrongăđiuătrăbnhăcònăkháă
mi.ă
Nghiênă cuă caă Nguynă Thă Nga,ă Lêă Quangă Toàn,ă Hoàngă Kimă c,
Nguynă Minhă Hùng,ă Maiă Tună Hng,ă Nguynă Qucă Vit,ă Caoă Vnă Trung,ă Lêă
Phongăvàăcngăsăvă“ăKhoăsátătoànăqucăvămuiăiodăvàăiodăniuăăVităNamă
nmă1998”.ăNghiênă cuă tină hànhă trênă 12.128ă ngiăchoăthyănngă đă iodă niuă
trungăbìnhăăVităNamălàă16,2ăg/dL,ăgiaăcácăvùngăminăthìănngăđăiodăniuăcóă
săkhácănhau.ăNgiădânăvùngăđngăbngăsôngăCuăLongăcóănngăđăiodăniuăthpă
nhtălàă4,6ăg/dL,ănngăđăiodăniuăcaoănhtălàăăvùngăkhuăbnăcă22,5ăg/dL,ă
minănúiăphíaăBcălàă21,5ăg/dL.ăNghiênăcuăchoăthy nngăđăiodăniuăcngănhă
iodătrongămáuăcóăsăkhácăbităăcácăngiădânătheoătínhăchtăvùngămină[9].
1.6.2. Nhng nghiên cu v iod niu  nc ngoài
Cácănghiênăcuăvăiodăniuăvàăvicăthcăhinăchăđănăkiêngăiodătrcăđiuă
trăUTTGăthăbităhóaăsauăphuăthutăbngă
131
Iălàăkháănhiu.
NghiênăcuăcaăMauriceăJ.ăH.ăM.ăPluijmen, Carmen Eustatia-Rutten,
Bernard M. Goslings, Marcel P. Stokkelt, Alberto M. Pereira Arias,
MichaelaăDiamant,ă JohannesăA.ăRomijnă(Clinicală Endocrinologyă2003)ă choă thyă
nngăđăncătiuăthpăcóăýănghaăđánhăgiáăđcăhiuăquăcaăchăđănăkiêngăiodă
caănhngăbnhănhânăUTTGăsauăphuăthutătrcăđiuătră
131

- Cóăhăsăluătrăđyăđ.
2.1.3. Tiêu chun loi tr
- BnhănhânăUTTGăthăbităhóaănhngăkhôngăphuăthutăctătuynăgiápăhoàn
toànă(phuăthutăctăkhiău,ăctăbánăphnătuynăgiáp ).
- UTTGăkhôngăbităhoá,ăthătu
- Khôngăcóăhăsăluătrăđyăđ
- Khôngăqunălýăđcăchăđănăkiêng.
2.2.ăPhngăphápănghiênăcu
2.2.1. Thit k nghiên cu
Nghiênăcuăđcătinăhànhătheoăphngăphápămôătăctăngang
2.2.2. Nhóm nghiên cu
Trcălúcăđiuătr
131
I,ăbnhănhânăđcăphátăphiuăkhoăsátăvămcăđătuânăthă
chăđănăkiêngăiodănhăđưăhngădnăbaoăgmă08ămcăthcăphmăkhôngăđcăsă
dngătrongă02ătunătrcăđiuătrănhăsau:
1)ăKhôngănămuiăvàăbtăcanhăcóăcha Iod ,ăncămm,ăcácăthcănăcóăchaăiod
Thang Long University Library15

2) Khôngă nă hiă snă vàă thcă nă cóă ngună gcă tă bin:ă cá,ă tôm,ă cua,ă to,ă thchă
bin…
3)ăKhôngănăcácăsnăphmăchaăb,ăsa:ăsa,ăphomat,ăsaăchua,ăb,ăkem,ăsocola…
4) Khôngănălòngăđătrngăvàăcácăthcănăcóăchaătrng.
5) Khôngănăbánhăm,ăcácăloiăbánhăcóăchaăhàmălngăiod cao
6)Khôngănăđuănànhăvàăcácăsnăphmătăđu:ăsaăđuănành,ăđuăph…
7)ăKhôngăsădngăthucăsátătrùngăiod,ăăcácăloiăvitaminăvàămuiăkhoángăcóăchaă
it…

p>ă0,05:ăđătinăcyă<ă95%; 16

p<ă0,05:ăđătinăcyă>ă95%;
p<ă0,01:ăđătinăcyă>ă99%;
p<ă0,001:ăđătinăcyă>ă99,9%;
2.4.ăoăđcănghiênăcu:
1. Nghiên cuănàyăhoànătoànănhmămcăđíchăkhoaăhc,ăkhôngăvìăbtăkămtă
mcăđíchăgìăkhác.
2.ăBnhănhânăhoànătoànătănguynăthamăgiaăviătìnhăthnătănguyn,ăkhôngă
băbtăkămtăápălcănàoăvàăcóăthărútăkhiănghiênăcuăvàoăbtăc thiăgianănào.
3.ăCácăsăliuăktăquănghiênăcuăcaăcácăđiătngăđcăboămtătuytăđi.


>60
9
16,4
Tng
55
100 Biu đ 3.1: Phân b đi tng nghiên cu theo nhóm tui
Nhnăxét:
- ătuiăcaăcácăbnhănhânăUTTGătrongăđătàiălàătă15ătiăhnă60ătui.
- Nhómă tuiă cóă tălă mcă caoă nhtă làă nhómă tă45-60ă tuiă tălă làă 36,4%,ă
nhómătuiă15-24ătuiătălămcăthpănhtăviătălălàă3,6%.